Printre copaci

ma plimbam plictisita prin vegetatia umeda. imi placea padurea. nu patrundea soarele si imi reflecta personalitatea.
m-am intins pe un bustean uscat si cred ca am adormit.

Eram asezata pe creanga unui copac tinad ochii inchisi meditand.

m-am trezit pe acelasi bustean din padure si am inceput sa ratacesc din nou printre copaci.
am vazut pe creanga unui copac pe o fata. cred ca era kristine. merg la ea si ma asez langa ea.
- Meditatul e binefacator, asa-i?

Mi-am deschis ochii vazand-o pe Stella.
-îhî, ar trebui sa incerci si tu. am zis dupa care am inchis din nou ochii.

ma asez langa ea si incep sa meditez. intr-adevar era foarte foarte placut.
am continuat asa sa stau acolo langa kristine.

Continuam sa stau cu ochii inchisi nescotand niciun cuvant.

Ma plimbam prin padure, bucurandu-ma de natura si ziua insorita. M-am urcat intr-un copac urias, fara sa depun efort si m-am asezat confortabil pe una din crengile mari si rezistente.
Intr-un coac de langa mine stateau, parca meditand doua fete, pe care nu le stiam. Mi-au atras atentia. De ce? Erau primele si poate singurele fara urechi si coada inafara de mine.
Am dat din umeri, nedorind sa le deranjez din meditatie, asa ca m-am intins pe creanga, cu mainile la ceafa si am inchis ochii, gandindu-ma.