Pierduti in padure

Stateam pe o creanga in padure vazand cerul rosu de deasupra mea insemnand ca soarele apunea.Eram asa plictisita ca incep sa cant un catec vechi pe care il compuse tatal meu pentru mine.

Mergeam cat pot de repede ca sa dau de Yume cand o vad intr-un copac si ma opresc sub acesta.
-HEI! Kitty cat coboara de acolo si hai sa mergem acasa ca va incepe ploaia, eu si Niru nu supoertam sa ne udam si...atunci imi piere glasul cand ma uit in spatele si fratele meu nu era nici unde si stiam ca face urat cand e singur in locuri necunoscute.
-AOLEU! O sa ma omoare dupa ce-l gasim. spun eu disperata.

-Huh?spun oprindu-ma din cantat.Dragut,cum se face ca te pierzi mereu de el,iar de ploaie nu-mi pasa,mie imi place.spun atarnand cu capul in jos in fata satenei.Ma uit dupa el de pe crengi,am o arie mai mare pe care sa vad.

-Il vezi cumva? spun uitandu-ma ingrijoarata la fata ce statea cu capul in jos si apoi la norii de furtuna.
-O OMOR! isi spunea el din alta parte a paduri. JUR CA O OMOR! bombanea el enervat.

-Stai asa!spun ducandu-ma pe o creanga mai inalta si uitandu-ma cat de departe puteam.Nu reusesc sa vad nici o fiinta!strig catre fata.A stai!Mi se pare ca vad ceva care se indreapta spre....noi.FUUUUUUUUUUUUUUGI!!!!spun coborand si luand-o pe fata de mana fugind cu ea

-CE? CE SE INTAMPLA? o intrebam eu pe fata in timp ce alergam nestiind de ce.
-Ce se aude? latraturi? sunt caini in padurea asta? sau poate...buna lupisori. zice Niru in timp cei saluta ca idiotul pe lupii cel incojurasera apoi o ia la goana printre ei iesind cu cateva zgarieturi.

-LUPI HANA,NE ALERGA LUPII!!!tip fugind cat de repede puteam tragand-o pe fata de mana rupandu-mi hainele in cioturile crengilor sau copacilor.

In timp ce alergam in spatele lui Yume vad o persoana in fata noastra si voiam sai spun fetei sa se opreasc dar imi aduc aminte de lupi si contiui sa fug si ne ciocnim de persoana din fata noastra.

-Auch!Ai grija pe unde ...... FUGI!!!spun ridicandu-ma fara sa ma uit la cel sau cea de care m-am impiedit amintindu-mi de lupi si vrand sa fug din nou.

-AAA BUNA! Ma bucur sa vad vad pe aici si sa ne distram hehehehheh! zicea Niru care se ridicase si fugea cot la cot cu Yume,zambind prosteste de parca ar fi distractia vietii lui.
Ma uitam cand la Niru cand la Yume care era zgariati peste tot si crezand ca nam nici o zgarietura mi se parea ciudat.Ma uit prin parti si zaresc o cabanuta mica mai incolo,intre copaci.
-Hai pe aici,pare a fi un loc sigur. zic eu in timp cei trag pe coi doi de maneca spre cabana.

-TU TE DISTREZI?Da ai dreptate imi place sa ma intrec.spun de parca as fi enrvata la culme dar defapt imi placea sa alerg cand deodata sunt trasa de maneca si tarata intr-o cabanuta aparent abandonata dar inca in stare buna.Macar suntem in siguranta.spun cazand in genunchi cam obosita.

Niru radea ca disperatul de parca tocmai iesea dintr-un carusel super aventuros dar daca se potolea sar fi vazut foarte clar ca tremura ca varga pentru ca se speriase.
-HAI POTOLESTETE! ii ziceam io vazandul ca mai avea putin si lesina de ras. Si ai dreptate,macar suntem in siguranta.zic uitandu-ma la Yume apoi trag o gura mare de aer ca sa-mi mai trag sufletul.
Ma ridic usor de jos si ma uit prin cabana,nu parea veche desi era plina de panze de paianjen si din tablita cu "BINE ATI VENIT!" lipseau 3 sferturi dintre litere.

-Primitoare cabana.spun un pic speriata de Niru.Daca nu pleaca lupii nu prea putem pleca acasa.Ca de udat nu-mi pasa,imi place ploaia.spun scotand limba.

-Daca zici tu,e cam ciudata si simt ceva mai rau decat lupii prin apropiere! zice Niru care acum tremura dea binelea.
-Daca zici tu, ce poate fi mai rau decat lupii? si vezi sa nu vomiti de la atat tremurat la fel cum faci mereu cand faci ca un chuwawa! ii zic eu uitandu-ma purin ingrijoarat la el.
Ma duc pe scari ca sa vad ce era sus cand aud un zgomot de parca ar fi cazut ceva si ma gandeam ca a cazut el in genunchi.
-STAI CU EL ACOLO SA NU PATEASCA CEVA CA STIU EU CUM FACE! ii strig lui Yume in timp ce mai urcam niste scari.

-O-ok.spun uitandu-ma ingrijorata cum tremura satenul din fata mea.Esti bine?De ce mai intreb?spun incepand sa caut o trusa de prim ajutor in caz de orice.

-Sunt in regula,pe bune, nare de ce sa te ingrijorezi,aiurita aia mereu exagereaza heehee. chicoteste el fortat uitandu-se doar cu un ochi la Yume si fiind foarte palid la fata.
Eu eram sus si ma uitam prin camere,nimic neobijnuit inafara de faptul ca paturi si mobila fiind inca acolo si ma gandeam ca a fost parasita in graba din cine sie ce motiv. Ma duc apoi pe holul care se intindea mult si fiind foarte intunecat.
"HUUUUUUUUUUUUUUUUH! ASTA E!" imi zic eu in gand luandu-mi curaj.

-Da,da sigur.De ce absolut toata lumea cand nu se simt bine,neaga asta,o fac si eu e adevarat dar tot nu-mi place.spun reusind sa gasesc o trusa de prim ajutor dar nedeschizand-o inca.

Mergeam pe hol cand vad o sileta alba si cetoasa,ma holbez la ea cateva momente si dintr-o data acesta se apropie de mine cu rapizitate.
-HYAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAH! LASA-MA! LASA-MA! tip eu cat ma in plamani fugind inapoi pe hol,apoi pa scari in jos apoi ma impedic de nimic si reusesc sa sar peste Niru care-mi statea in drum,ies rostogolindu-ma pe usa in mijlocul lupilor care asteptau nerabdatori,ma sperii si sar inapoi in casa si inchizand usa,apoi uitandu-ma la cei doi.
-Heehee! rad eu stins dupa aceea lesin pentru cateva momente apoi ma trezesc.
-NU MAI VREAU! zic eu dand in sem de negatie din cap.

-Ha?Ce sa vrei?Si ce s-a intamplat de ai coborat asa de repede pe scari?intreb ingrijorata si nedumerita

-S-s-sus,c-c-chestie a-alba! spun eu aratand ca bezmetica spre scarile intunecate si facand ca o disperata.
-Chestie alba? sigur nu era o perdea batuta de vant? stii ca ai imaginatie bogata...owwww stomacul meu! zicea Niru in timp ce se tinea de stomac si lasandu-se asa de jos incat atingea podeaua cu fruntea.
-Nu imaginatie,chestie reala,Hanami vazut chestie reala,nu imagianatie. mormaiam eu in timp ce imi incolaceam coada in jurul piciorului.

-Ah esti bine?spun repede punandu-i mana pe spata chiar daca nu stiam ca e bine.Ma ridic hotarata si ma duc sus pe scari ,ma uit in dreapta si in stanga cand vad o chestie albicioasa asa ca ma dau in spate repede si cobor inapoi.
-Ciuuuuuuuuuudat.Am vazut o chestie alba dar nu m-am uitat decat doua secunda la ea deci putea sa fie de la intuneric. spun uitandu-ma ingrijorata la amandoi.

Niru se ridica cu chiu cu vai de jos si se duce cu greu spre scari voind sa urce.
-CE CHESTIE ALBA VISATI? striga le rastit la noi doua uitandu-se urat. JEEZ! vin imediat. spuse el incercand sa urece scarile.
-HEI HEI STAI LOCULUI! tip la el dar dupa ce vad ca-mi arunca o privire urata tac.

-Ummm ar fi mai bine sa te odihnesti.Am zis ca poate era de la intuneric in cazul meu.spun incercand sa-l calmez

O respinge rautacios pe Yume si se urca in continuoare pe scari pana dispare in intuneric si nu mai apare vreme de vreo 5 minte apoi se intoarce cu un cearceaf alb in mana.
-Uitati-va fantoma,era agat de pervazul ferstrei si probabil la suflat vantul si asa sa trezit si draga mea surioara cu o sperietura pe viata. spuse el chicotind dar inca tinanduse de burta care-l durea.
Ma uit ca la felu 14 la el.
-VREI SA SPUI CA MAM SPERIAT DE UN CEARCEAF??? spun eu exasperata boanind din picioare.
-Exact bebelusule! isi batea joc de mine.

-Hai vine sa stai jos,caut sa va fac un ceai sau ceva cumva ,poate ne mai linistetste.spun chicotind de fantoma cea infricosatore.